Scrisoare către Moş Crăciun

Draga Mosule,

Dupa cum bine stii in ultimii ani te-am cam neglijat si imi cer scuze.Anul acesta pot sa zic ca am fost cuminte,silitoare,n-am comentat prea mult profesorilor,in unele situatii am tinut cont de parerile lor dar in alte situatii nu...ma rog,ce vreau eu anul acesta de la tine:multa sanatate,iubire,pace sufleteasca,sa trec cu brio toate examenele pe care le voi avea si o nota mare la bac pe langa toate acestea ,vreau internet acasa,un iepuras mare de plus si o vacanta in Grecia...cam atat sper k nu o sa te coste prea mult pt ca criza economica e in toi si face pagube mari.Sa stii draga mosule ca o sa te intampin cum se cuvine:cu o poezie pe care am invatat-o impreuna cu copii de la gradinita .

Cu multa dragoste si respect,
Andreea

Catre Mos Craciun

Democratia si statul de drept

Democratie[lb. greacă, "supremaţia poporului"], formă de organizare şi de conducere statală, in care puterea vine de la popor şi in care acesta şi-o exprimă in mod direct sau (şi) indirect. Democraţia a apărut pe continentul european mai intai in polis-urile greceşti sub forma unei democraţii directe sau imediate.
(...) Democraţia modernă a apărut de pe urma luptelor care au avut loc in Anglia,Scotia si Olanda zone in care comunitatea s-a impus ca sustinator al vietii religioase si politice.
Democratia reprezinta regimul politic care afirma si garanteaza drepturile si libertatile cetatenilor dandu-le posibilitatea sa participe la conducerea statului.

Ce este "statul de drept"?

Statul de drept reflectă interdependenţa dintre cele două fenomene sociale, fiecare având tendinţe opuse: statul (puterea) de dominaţie şi supunere, dreptul de ordonare şi frânare. Un renumit jurist francez, L. Duguit, spunea că “dreptul fără forţă e neputincios dar forţa fără drept este o barbarie”. Statul de drept presupune armonizarea, echilibrarea raporturilor celor două componente, în sensul domniei legii, adică a supremaţiei ei absolute în scopul prezervării drepturilor şi libertăţilor indivi duale.
Democraţia şi statul de drept constituie o uniune indivizibilă.
Statul implica si cateva drepturi ale cetatenilor printre care si:

1.Dreptul cetateanului de a alege si de a fi ales

CONSTITUTIA ROMANIEI
A. Dreptul de vot
1. Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
2. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
Articolul 2
(a) Cetatenii romani exercita, in mod egal, drepturile electorale, fara privilegii si fara discriminari.
(b) Dreptul de vot se exercita numai pe baza actului de identitate

B. Dreptul de a fi ales
1.Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
2.Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.
Aceste doua drepturi implica si cateva responsabilitati
1.Seriozitate
2.Sa fii informat asupra a ceea ce se voteaza

1.Stabilire de prioritati
2.Inteligenta

In momentul in care nu iti indeplinesti aceste responsabilitati nu mai esti considerat cetatean.
In scoala noastra avem dreptul de a alege si de a fi alesi
1.Avem dreptul sa ne alegem optionalele
2.Avem dreptul da a fi alesi in diferite proiecte
3.Avem dreptul sa ne spunem punctul de vedere(uneori)

Cum voi organiza ziua de 1 iunie ca invatator?

1 Iunie

Ziua Copilului este o zi foarte importanta pentru copiii din intreaga lume, de aceea trebuie ca aceasta sarbatoare sa fie de neuitat.

Voi organiza o iesire in parcul de distractii, dupa care voi merge cu ei la o prajitura,in Moldova Mall.

Ziua a trecut, dar vine seara... Seara voi organiza un mic bal mascat, in care copii vor veni costumati cum vor ei... In cadrul acestui bal vor fi si cateva concursuri, cum ar fi: concursul de dans, care e cel mai frumos costum si karaoke.

Fiind sarbatorita doar o data pe an, aceasta sarbatoare trebuie organizata in asa fel incat copii sa se distreze.

Ce, cum, cat si unde mancam?

Mancarea constituie un element important al sanatatii organismului. Nu depind direct de noi poluarea, factorii ereditari, zgomotul, mediul in care ne nastem, tiparele comportamentale ale celor din jur, insa intotdeauna vom putea decide ce produse sa mancam si ce alimente sa nu consumam.
ALIMENTE ESENTIALE PENTRU SANATATEA TA
Banii pe care ii salvezi daca preferi sa-ti savurezi mesele in fast-fooduri nu sunt economisiti - peste o anumita perioada tot vor fi cheltuiti pentru a-ti trata raceala si diferitele afectiuni aparute in urma unei alimentatii nesanatoase. Mancarea ar trebui sa fie cea mai sanatoasa investitie pentru sanatatea familiei tale. Urmareste cu atentie lista alimentelor de mai jos, asigurandu-te ca in urmatorul weekend vei opta macar una dintre propunerile noastre.
1. ULEI DE PESTE
Mai sanatos decat pestele insusi, uleiul de peste iti va aduce destul de multe beneficii:
previne afectiunile cardiovasculare, cancerul, depresia, artrita, diabetul, ulcerul si sindromul Alzeimer;
amplifica nivelul de energie si capacitatea de concentrare;
ofera cea mai mare rezistenta impotriva bolilor comune precum gripa si raceala;
le ajuta pe femeile insarcinate sa evite nasterile premature si alte complicatii.
2. LEGUME CRUDE
Nimic nu se compara cu valoarea nutritionala a legumelor crude. Pe langa numerosii nutrienti, acidul folic continut de legumele cu frunze verzi previne bolile, in special pe cele neurodegenerative - de tip Parkinson, iar antioxidantii (vitamina C, vitamina E) te ajuta sa-ti pastrezi agerimea mintii. Daca esti o persoana a carei alimentatie se axeaza pe proteina animala, atunci trebuie sa te orientezi spre legumele cu un continut scazut de potasiu – conopida, mazare verde, spanac, salata verde si ciuperci.
3. OUA CRUDE
Oul crud este un aliment “fenomenal” pentru mintea si sistemul tau imunitar. Cu toate ca poate sa dureze pana cand te obisnuiesti, nu uita ca proteinele si grasimile continute de ou sunt esentiale pentru intregul tau organism. Oul gatit nu aduce aceleasi beneficii - cu cat este mai putin preparat (mai bine fiert decat prajit), cu atat va fi mai bine din punct de vedere nutritional. Exista mai multe metode prin care poti consuma oul crud: "stilul dur" - inghite un ou (cu tot cu galbenus) dintr-o suflare; amesteca-l alaturi de lapte si banane intr-un shake sau amesteca-l intr-un pahar cu suc de legume.
4. LAPTELE PROASPAT
Laptele proaspat este o sursa uimitoare de proteine, carbohidrati, grasimi, minerale si vitamine. Laptele pasteurizat este un aliment diferit, ce nu ofera aceleasi beneficii precum laptele proaspat.

Cat si cum mancam?!?

Cât mâncăm? Atât cât să nu ajungem la senzaţia de saturaţie. Excesele alimentare sunt la fel de periculoase ca şi alimentaţia insuficientă.
Cum mâncăm? Într-o ambianţă cât mai plăcută, creată de buna dispoziţie şi prezentarea atrăgătoare a preparatelor culinare, evitând cititul în timpul mesei. Condimentele sunt necesare, ele favorizând secreţia sucurilor digestive, dar folosite în exces au acţiune iritantă. Este important să se mănânce încet, mestecându-se bine, având în vedere că un aliment bine mestecat este în mare parte digerat. Să nu se mănânce prea mult dintr-un singur fel de mâncare. Unul din feluri să fie ciorbă, supă sau o mâncare caldă.
Când mâncăm? Întotdeauna la aceleaşi ore. Mesele regulate favorizează funcţiile digestive. Sunt necesare cel puţin trei mese pe zi, împărţind cantitatea de hrană astfel: 30% la micul dejun, 45-50% la prânz şi 20-25 % la masa de seară.
O cerinţă a alimentaţiei raţionale este igiena desăvârşită, grija pt. ca alimentele să nu fie contaminate cu microbi, viruşi sau paraziţi intestinali, prin spălarea cu mare atenţie a zarzavaturilor, fructelor.
Alimentele procesate/o necesitate a lumii moderne
Astăzi, o dată cu creşterea populaţiei globului, alimentele procesate au devenit indispensabile pt. hrana noastră zilnică. Companiile producătoare din industria alimentară acoperă această cerere uriaşa de alimente procesate, respectând condiţiile de fabricare, depozitare, transport şi comercializare, de la producător la consumatorul final, esenţiale pt. siguranţa şi igiena alimentară

Unde mancam?

Cum socializam copii din postura de invatator?

Socializarea este procesul prin care tinerii dintr-o anumita cultura invata regulile, cutumele, traditiile si tipurile de interactiuni acceptabile ale societatii in care traiesc. Indiferent daca sunt la scoala sau acasa, copiii vor socializa. Prin urmare intrebarea care se pune este de fapt : care este cel mai bun agent al socializarii? Realizand ca in momentul in care un elev absolva liceul nu va mai fi niciodata inchis intr-un mediu cu persoane de exact aceeasi varsta, cineva poate sa-si puna intrebari privind rorul scolii in privinta socializarii.
Scoala este agentul principal al socializarii pentru majoritate, cei ce isi educa copiii acasa sunt presati sa reconsidere pozitia. O examinare mai atenta a naturii institutionale a scolilor ne va conduce la concluia ca scoala este un agent al socializarii.
Socializarea se produce in orice cultura. Tinerii invata cum sa se comporte in cadrul acelei culturi. Intrebarea de fapt este : cum invata sa socializeze? Prin imersionarea lor intr-un mediu inchis, institutional in cadrul unei sub-culturi a “cunoasterii institutionale”? Sau in acelasi cadru in care cineva se asteapta sa functioneze ca adult?

Da, si copiii educati acasa cat si cei institutionalizati primesc “socializare”. Ambele foruri sunt valide. Singura diferenta, asa cum reiese ea din cecetari si evidenta, este calitatea acestui proces.
Preocuparea părinţilor pentru creşterea şi educarea copiilor a constituit o
dominantă a familiei tradiţionale nu numai în societatea noastră.
Modul cum s-a realizat acest deziderat este total diferit de la societate la
societate, ca şi de la etapă la etapă. Cu toate că ne interesează doar modelul pe care
tinerii soţi îl aplică în procesul de socializare, în perioada de creştere a copilului
până la vârsta şcolară, nu putem omite că socializarea copilului presupune întreaga
perioadă pe care copilul o petrece în familia sa, până la atingerea vârstei adulte.
Putem surprinde două dimensiuni intersectabile, în evoluţia acţiunii
rolurilor parentale în procesul de socializare a copiilor:
a) coeziunea internă – presupune modul în care grupul familial se defineşte şi
îşi defineşte fiecare membru, cu predispoziţii de identificare cu celălalt şi de
autonomie personală;
b) integrarea externă – reflectă modul în care grupul se deschide către
exterior, dar preferenţial şi restrictiv, pentru că asemenea contacte, ca şi schimbul
de informaţii cu exteriorul, prezintă potenţiale pericole la adresa coeziunii, a
consensului şi armoniei familiale. Asemenea preferinţe pot conduce şi la împliniri
profesionale ca şi la echilibru familial.Un rol important in socializarea copiilor il are si invatatorul.
Cum ii voi invata pe elevi sa socializeze?Aceasta este poate cea mai obisnuita intrebare pe care si-o pun invatatorii. Astfel, individul trebuie format de mic, in cadrul gradinitei pentru a putea comunica cu cei din jur: prieteni, adulti, oameni provenind din alte tari. Cum se poate realiza acest lucru: prin diferite metode utilizate in scoala, cum ar fi cele traditionale: povestirea, conversatia, exercitiul, mai nou metoda braimstorming, prin care se dezvolta vocabularul, dar nu numai, ci si, capacitatile intelectuale de comnicare si dezvoltarea vocabularului.
O noua metoda de formare este insusirea unei limbi des intalnite in strainatate, ca limba engleza, iar o alta mult mai eficace fiind utilizarea calculatoruluicu diversele lui cai de acces la comunicare date de web.

UE 1957 - 50 de ani de unitate în diversitate

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 27 ţări. Este considerată a fi o construcţie sui generis, situându-se între federaţie şi confederaţie. Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre sase tari europene: Belgia, Germania, Franta, Luxemburg si Olanda.
Principalele obiective ale Uniunii sunt: asigurarea pacii si a valorilor sale (respectul pentru demnitatea umana, libertate, democratie, egalitate, domnia legii precum si respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor), dar si asigurarea bunastarii cetatenilor sai. Pe langa acestea, Uniunea isi propune sa promoveze:- progresul economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999);- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale);- sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni);- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor);- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare);Cinci institutii sunt implicate in conducerea Uniunii Europene: Parlamentul European (ales de catre popoarele statelor membre), Consiliul (reprezentand guvernele statelor membre), Comisia (executivul si organismul cu drept de a initia legislatie), Curtea de Justitie (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar), Curtea de Conturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare). La 25 martie 2007, liderii europeni s-au reunit la Berlin pentru a marca aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma care a pus bazele Comunitatii Economice Europene, un pas istoric al eforturilor de constructie europeana.
Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de ţară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România şi Bulgaria. Cele două ţări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg.
Conditii specifice pentru Romania Consiliul va decide ca aderarea sa fie amanata in unanimitate, in baza unei recomandari facute de catre Comisia Europeana.Consiliul poate decide, cu majoritate calificata si in baza unei recomandari facute de catre Comisie, sa amane aderarea cu un an, pana la 1 ianuarie 2008.In cazul in care au fost observate deficiente majore in indeplinirea de catre Romania a unuia sau a mai multor angajamente si cerinte ce fac referire la 4 aspecte specifice legate de capitolul Concurenta si la 7 aspecte ale capitolului Justitie si Afaceri Interne.

"Unita in diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost folosită pentru prima dată in 2000 şi a fost pentru prima dată menţionată oficial în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, încheiat în 2004. Semnificaţia devizei este că, prin Uniunea Europeană, europenii îşi unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru menţinerea păcii şi pentru prosperitate, şi că numeroasele culturi, tradiţii şi limbi diferite care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apare în cele 20 de limbi oficiale în postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei.